duminică, aprilie 28, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăȘtiri InterneCODUL SILVIC ESTIVAL (II). Pădurea României, față în față cu "paznicii" ei

CODUL SILVIC ESTIVAL (II). Pădurea României, față în față cu „paznicii” ei

Proiectul de Cod Silvic se află în consultare publică în plină vacanță estivală. Scopul? Distrugerea naturii. De ce spunem asta? Pentru că vor să dea publicul afară din pădurile noastre și să ne ia dreptul la natură.

Nu spune nimeni că dacă ai pădure nu poți să beneficiezi de ea, dar cantitatea de lemn recoltată contează pentru dacă și câtă pădure vor mai avea generațiile următoare. Una e să recoltezi 5 mc / an / ha din orice pădure, alta e să te gândești că lemnul acela se reface greu. Și să scoți doar 1 mc / an / ha și să nu îl scoți de oriunde. 

Extras din observațiile Agent Green pe noua variantă a Codului Silvic – în partea stângă a imaginii varianta propusă de Ministerul Mediului, în partea dreaptă rectificările sugerate de Agent Green.

Una e să lași, prin omisiunea altor obligații, dreptul de proprietate să fie mai puternic decât orice altă legislație. Ai pădure, e arie protejată, e sit de importanță comunitară, nu contează, tu faci ce vrei cu ea, de parcă ar fi o pădure oarecare. Alta e să înțelegi că orice bucățică de pădure a devenit de o importanță crucială în contextul schimbărilor climatice. Și trebuie protejată și lăsată să coexiste cu omul. 

https://www.potcoavadunarii.ro/

Pădurile pe care avem arii protejate, situri de importanță comunitară, sunt de 1000 de ori mai importante acum, pentru că ele adăpostesc habitatele care, deși nu ni se pare acum, ne vor salva de la dispariție ecosistemul natural în care am lovit cu tot ce am descoperit în materie de tehnologie și inovație și dorință de câștig imediat. 

Extras din observațiile Agent Green pe noua variantă a Codului Silvic – în partea stângă a imaginii varianta propusă de Ministerul Mediului, în partea dreaptă rectificările sugerate de Agent Green 

Pădurea are reguli, și dacă omul nu ține cont de ele, și și le impune pe ale lui, vine dezastrul. 

De ce să tai fagi sănătoși ca să pui stejari? Sau de ce să tai stejari seculari ca să pui fagi? 

Un singur paragraf lipsă și practica asta de înlocuire a unor arbori tineri / sau bătrâni cu altă specii, pentru exploatare de lemn, evident, și pentru câștig financiar, ar putea lua amploare. 

Este deja o practică frecventă în ocoalele silvice. Plantările noi se fac de cele mai multe ori pe astfel de terenuri cu specii înlocuite.  Argumente puține spre deloc atunci când întrebi de ce. 

Extras din observațiile Agent Green pe noua variantă a Codului Silvic – în partea stângă a imaginii varianta propusă de Ministerul Mediului, în partea dreaptă rectificările sugerate de Agent Green 

Felul în care se exploatează pădurea poate face diferența pentru supraviețuirea ei și a noastră. 

Impactul pe care schimbările climatice, cu fenomenele extreme tot mai frecvente, îl are asupra pădurilor insuficient protejate a fost dovedit recent prin ceea ce s-a întâmplat în pădurea Unesco din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. https://www.youtube.com/watch?v=rBzKpqQ1Kus

Sute de ha au fost doborâte de vijelii în zona strict protejată, pentru că bufferul de protecție este mic spre inexistent. Pădurea e un organism viu și social, comunitar. Trăiește în strânsă legătură cu locurile și pădurile și pășunile din jur, nu o poți îngrădi și nici administra după principiul ”acum e bine, nu te mai gândi la ce o să vină”. ”Avem nevoie de bani și dezvoltare, suntem săraci, lemnul înseamnă bogăție.”

Ce s-a întâmplat în Parcul Semenic – Cheile Carașului este o consecință a unei administrații umane defectuoase chiar pentru un areal desemnat cu maximă protecție. 

Acesta este cel mai puternic semnal de alarmă pentru politicieni, pentru oamenii de știință, pentru administrația silvică și pentru cetățeni că actualul cod silvic nu ia în calcul problema schimbărilor climatice

E un avertisment că dacă ne jucăm cu ordinea naturală, schimbând legile naturii după propriul  nostru interes, nu ne va fi ușor cu ce vine. 

Între timp, guvernanții noștri și autoritățile publice aud doar glasul dezvoltării, vocea banului… 

Accesul în pădure

Dacă până acum vi se părea că pădurea e acolo orice s-ar întâmpla, că ea supraviețuiește, cu noul Cod Silvic se pare că proprietarii de pădure pot primi noi drepturi, nu și obligații. Drepturi de viață și de moarte asupra Pădurii. 

Pot restricționa accesul pedestru în pădurile proprietate. 

Ce înseamnă asta? Că dacă cineva a cumpărat pădure, nu se știe cum, și nu mai vrea ca turiștii băgăreți să vadă cum și cât exploatează el din pădure, o poate face simplu, punând un anunț că accesul este interzis între, să zicem 9-18, cât este el la serviciu. 

Cum ar arăta pădurile noastre, care sunt coridoare ecologice pentru animale, dacă cineva va îngrădi accesul și printr-un gard electric sau nu, dar cu funcție de informare că accesul este restricționat? 

Și mai sunt multe prevederi de acest fel, subtile, succinte și cu efect grav asupra integrității pădurilor. 

De ce vin aceste modificări în vacanță? Neîncrederea societății civile în orice modificări făcute de către guvernanți în aceste momente este imensă. Felul în care mecanismul de participare la deciziile administrative este pus în aplicare nu face decât să sporească această neîncredere. 

Un exemplu concret în care să vedeți de ce aceste modificări ar fi în mod evident în defavoarea protecției patrimoniului natural de specii, habitate, vietăți de orice fel care acum conviețuiesc cu noi, este felul în care zona limitrofă arie protejate și pădurii Făgetul Clujului este gestionată deja de către autorități. Care dau mână liberă și sprijin imobiliarilor și proprietarilor exploatatori de pădure. Iar aceștia vor folosi această putere, combinată cu puterea financiară pe care o au, pentru a ne da afară din natură. 

Cei care luptă acum pentru protecția acestei zone primesc astfel de mesaje. 

Dacă acum, șansa pădurilor sunt oamenii care documentează ceea ce (nu) fac autoritățile, monitorizând furturile, tăierile ilegale, construcțiile ilegale…, care luptă inclusiv în instanță pentru protecția lor, dacă acest cod va fi adoptat, oamenii care gândesc ca în mesajul de mai sus vor avea puterea să pună în act spusele lor. Să ne dea afară și din pădure. 

Ce mai putem face? 

Principala solicitare a societății civile cu privire la aceste modificări este organizarea de consultări publice în afara perioade de vacanță, cu respectarea normativelor europene, a convenției de la Arhus, cea care stă la baza elaborării legii 52/2003 privind transparența decizională. 

Este evidentă încercarea de eludare a l0procesului de transparență decizională. Și se face la vedere, cu încălcare de lege. Mai e cineva care să reacționeze la asta? 

Dacă Ministerul mediului intenționează să scoată însăși Academia Română din procesul de avizare pe ordinele importante emise de către Ministerul Mediului, la ce ne putem aștepta să vrea să facă această guvernare cu implicarea societății civile, care până acum a fost gardianul justiției, al naturii, al drepturilor fundamentale și al ordinii de drept în această țară.

Din păcate, un gardian rămas singur, în situația abdicării presei de la acest rol… abdicare tot mai evidentă… 

Într-un episod următor vom vedea ce spun specialiștii despre aceste modificări. 

Și vom documenta și răspunsurile primite de societatea civilă la dezbaterea publică din 22.08.2023, la care sunteți invitați să participați în număr cât mai mare

De fapt vă rog să veniți dacă mai vreți pădure. Pădurea noastră. 

Și să semnați petiția de susținere a rectificărilor cerute de către specialiștii de la Agent Green. 

https://campaniamea.declic.ro/petitions/vrem-liberi-in-padure

Semnați, vă rog, dacă mai vreți liberi în pădure. Dacă mai vreți să vedeți pădurile din interior și să le vadă și copiii voștri altfel decât în poze… 

Atât putem face în fața asaltului la natură pe care guvernanții noștri, într-o inconștiență desăvârșită cu privire la efectele devastatoare ale reglementărilor făcute așa, îl dau în plină vacanță. 

În vacanță, ca hoții. 🙁 Ni se fură natura, pădurea, aerul curat, ni se ucid urșii, plantele rare, habitatele protejate. 

După cel mai important vot european pe Legea Refacerii Naturii, dezbaterea pe Codul Silvic este poate cea mai importantă dezbatere națională pe teme de natură a acestui an. Alături de alta, poate la fel de importantă, pe cotele de vânătoare la ursul brun. Deși cele două sunt despre același lucru: ni se ia natura așa cum o știm. 

Oamenii sunt în vacanță. Vor auzi oare strigătul de ajutor al pădurilor și animalelor din păduri? 

Cei care doresc să vadă cum au decurs dezbaterile, o pot face AICI.

ALINA CHIRIAC
ALINA CHIRIAC
Sunt un om simplu, implicat civic, care iubește natura. Să plantez copaci, să protejez pădurea, pășunea, apele, biodiversitatea, verdele pe care îl mai avem, mi se pare forma prin care pot să las picătura mea de contribuție pentru generațiile următoare. Și forma de respect pentru privilegiul pe care îl avem de a fi pe planeta asta.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare