“Rețeaua măslinelor”: cazul curios al vânzătorului Ramazan Gur și imperiul imobiliar cumpărat cu… măsline

Ramazan Gur a ajuns în România în vremuri în care toate afacerile aveau succes. Așa că n-a fost o surpriză pentru nimeni faptul că un banal comerciant de măsline a devenit peste noapte proprietarul unei afaceri foarte profitabile. Clientela a fost, însă, aleasă după sprânceană, iar publicul țintă al afacerii pare să fi fost, încă de la început, mediul administrativ. Cei care își amintesc de începuturile lui Gur în Dobrogea spun că e genul de comerciant care a avut luxul de a-și alege clientela cu grijă: funcționari publici, angajați ai Internelor, șefi de instituții publice și, foarte important, oameni din Justiție. „Rețeaua măslinelor” s-a construit cu răbdare, implicând oameni din toate palierele puterii publice, astfel încât astăzi Ramazan Gur este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai Dobrogei, favorizat în preluarea proiectelor imobiliare profitabile de către administrația locală și protejat la cel mai înalt nivel.

Profilul vânzătorului de măsline

“Când te întâlnești cu Ramazan Gur, înțelegi mai bine cum de secole, în acest pământ binecuvântat al Dobrogei, pot trăi în armonie și respect oameni de diferite credințe. Deși lumea oamenilor de afaceri este una dură, competițională, dincolo de manager am văzut un om cu respect, deschidere, seriozitate și un zâmbet în suflet, care caută să găsească punți comune de dialog și știe să facă lucrurile să funcționeze (dovada e în numeroasele plachete și distincții care-i împodobesc biroul). Și mi-a plăcut cum folosește cuvântul „dichis„.”

Aceste cuvinte laudative aparțin preotului Eugen Tănăsescu, care îi făcea pe 19 decembrie 2019 o vizită lui Ramazan Gur la sediul companiei sale Solid House, impresionat de harta lumii schițată pe pereții biroului acestuia.

Nu la fel de calde sunt cuvintele celor care au citit postarea publică a preotului creștin pe o rețea de socializare, și am remarcat îndeosebi punctul de vedere al unui cunoscător într-ale afacerilor lui Gur, care pare să aibă o cu totul altă părere despre omul de afaceri.

“Salariații acestui nemernic ar trebui să beneficieze de prevederile OUG 114/2018, având în vedere că este lider pe piața construcțiilor. Îi obligă să SEMNEZE că au primit drepturile SALARIALE conform ordonanței, dar de fapt le dă în mână după grila veche. FURĂ munca și drepturile salariaților”.

La acest comentariu, preotul n-a avut contra-argumente…

Din 1989 până în 2005, afacerile lui Gur s-au desfășurat în logica foarte ascuțită a strategiei menționate la început: clientelă selectă, oportunism înțelept. Iar rezultatele n-au întârziat să apară. Gur devenea tot mai relevant în mediul de afaceri local. Pe 24 mai 2005, Ramazan Gur devenea noul președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci “Dobrogea”, luând locul omul de afaceri turc Sabit Danish. Gur era descris în mediul lui de influență drept “un bun manager”.

Gur este un personaj controversat, a cărui personalitate este creionată de cei din jur, în funcție de interese și de consecințele acelor interese. Jurnaliștii se plâng că nu e comunicativ și nu răspunde la întrebări deranjante, alții nu-l cunosc decât din acte, iar mulți se tem de el. Cert este că Gur are un profil destul de colorat și că îi place să se miște în medii de influență, să fie de ajutor celor care îl pot ajuta și să se insinueze cu abilitate în contexte care îi pot aduce profit.

Se plimbă des în Turcia, nu își afișează viața personală pe rețele sociale și nu acordă interviuri. Dar apare des în compania unor oficiali români sau turci, a unor conducători de instituții publice și are relații apropiate cu oameni din justiția locală și centrală.

Rețeaua

După anul 2005, pentru vânzătorul de măsline, norocul începea să se schimbe, iar drumul către bogăție, influență și succes i se așternea tot mai clar în față. Nu de alta, dar și-a ales cu fler partenerul de drum, nimeni alta decât fosta soție a Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, implicat în celebrul dosar al retrocedărilor ilegale, care i-a trimis în fața instanței de judecată pe Radu Mazăre și pe Nicușor Constantinescu.

Astfel, Gur a înființat în anul 2007, împreună cu Monica Ștefan, compania Gur Holding SRL, care în anul 2008 avea 0 angajați și o cifră de afaceri care se ridica tot la 0, pentru ca în 2013 să ajungă la 11 și o cifră de afaceri de 679.664 lei. În 2011, Monica Ștefan devine angajata unei alte firme a afaceristului turc, Gur Eximp.

Banii câștigați în această perioadă au fost investiți de Ramazan Gur în tot felul de achiziții imobiliare, influența Monicăi Ștefan fiind esențială, mai ales că părinții ei, Petra și Ilie Albu, aveau relații foarte strânse cu administrația publică, în forma în care era ea consolidate în timpul regimului Mazăre. În plus, tot ei au fost implicați în mai multe retrocedări ciudate, exploatate la maxim ulterior.

Și mai interesant e faptul că, după ce DNA a preluat ancheta retrocedărilor ilegale din Constanța, procurorul Gigi Valentin Ștefan a vândut un teren cumpărat în 2003 chiar companiei Gur Holding cu 400.000 euro, bani care, potrivit Rise Project, au apărut în declarația de avere a procurorului constănțean doar un an, după care, pur și simplu, s-au evaporat.

În anul 2019, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Iorga Palaz, a depus la Instituția Prefectului un memoriu prin care solicita să fie analizată și să se demareze procedura de anulare a titlului de proprietate cu nr. 7538/25.08.2010, pentru suprafața de 24.1 ha, și a titlului de proprietate 7539/24.08.2010, pentru suprafața de 25 ha,  a numitului Albu Ilie.

Motivul acestei solicitări era acela că Albu Ilie, socrul procurorului Ștefan și tatăl partenerei de afaceri a lui Gur, ar vândut terenul împroprietărit unor apropiați ai clanului Bashar Al-Assad, cu suma de aproximativ 1.000.000 Euro, în condițiile în care acesta fusese împroprietărit în poligonul Armatei Române, practic pe locația bazei de antrenament al trupelor NATO.

„În finalul memoriului i-am urat curaj domnului Prefect, ținând seama că va avea nevoie de acest lucru, deoarece cel care a vândut terenul sirienilor este socrul procurorului Ștefan Valentin. Este inadmisibil ca un cetățean român, care are legături de rudenie la un astfel de nivel și care nu este străin de situația geopolitico-strategică a României, să vândă baza de antrenament a trupelor NATO, sirienilor!”, declara Palaz pentru presa locală la acea vreme.

Ramazan Gur a folosit banii câștigați din toate aceste afaceri profitabile pentru a-și consolida sistemul relațional. Pentru că, de fapt, despre asta e vorba în întreaga ecuație a succesului său: despre o rețea de relații cu oameni importanți din structurile statului român, rețea care este recompensată și care, la rândul ei, recompensează.

Tot presa locală ne arată cum în luna noiembrie a anului 2011, Ramazan Gur apărea într-o fotografie cu Valentin Burlacu, șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța.  Alături de ei se aflau și alți oameni de afaceri turci, precum Haci Vural și Zeki Uysal. Oficial, întâlnirea avea drept scop “o mai bună cunoaștere și relaționare cu autoritățile”.

Dar cea mai celebră dintre relațiile lui Gur este aceea cu Vasile Costea, protagonistul unui dosar penal deschis la DNA pentru dare de mită.

Costea este un om de afaceri la fel de plin de succes ca și Ramazan Gur, el deținând una dintre firmele de casă ale Primăriei Constanța în perioada lui Radu Mazăre. Compania ABC Val a reabilitat Faleza Constanța, promenade Mamaia și a reabilitat centrul istoric, câștigând fără probleme aceste licitații. După atâtea contracte de succes, Costea și-a permis să ofere șpagă unui judecător (fostul președinte al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu) obiecte de mobilier în valoare de 15.000 lei, în schimbul exercitării influenței sale asupra magistraților ce aveau să instrumenteze dosarele în care ABC Val era implicată. Costea este un apropiat al lui Ramazan Gur, iar în Constanța se discută chiar despre existența unui grup de interese, care l-ar avea în frunte chiar pe procurorul Ștefan, căruia i s-ar mai spune și “Nașul”. Despre acest grup, din care face parte Ramazan Gur, se spune că ar fi ultimul activ la nivelul Constanței, după căderea lui Radu Mazăre.

La nivel local, Gur este pus în relație cu fostul consilier prezidențial, Daniel Moldovanu, cu fostul șef al DIPI, Bujor Florescu, senatorul Liviu Brăiloiu,  sau fostul prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, Tănase Badjechi. Tot în relații bune, cultivate cu atenție și favoruri, s-ar afla și cu primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, dar și cu primarul localității Valu lui Traian, Florin Mitroi.

Dar Gur are relații foarte strânse și cu reprezentanții statului turc în Tomânia.

Din gruparea menționată mai sus ar face parte și oamenii de afaceri Daniel Pandele și Cusu Dumitru, care îl consideră pe omul de afaceri turc un asset important în exploatarea relațiilor din justiție, MAI și administrația publică, pentru a prelua astfel proiecte imobiliare din Constanța la prețuri foarte mici.

Efectele

Acum, Ramazan Gur este patronul companiei imobiliare Solid House din Constanța. Firma aceasta a fost înființată în anul 2010 și în primii doi ani a mers pe pierderi.

Apoi, din anul 2012, disutăm despre un profit net de 3 219 363, profit care a ajuns în anul 2019 la impresionanta cifră de 20 124 900.

Solid House pare să fie un veritabil imperiu imobiliar la malul mării, cu 85 de angajați în anul 2019, cu clădiri impresionante și logo scris cu litere aurite.

În reclamele postate chiar de Ramazan Gur pe pagina lui personală de Facebook se vede cu adevărat nivelul impresionant al luxului la care a ajuns simplul comerciant de măsline despre care vă vorbeam la început.

Iar ascensiunea aceasta fabuloasă nu este efectul unui spirit antreprenorial care frizează genialitatea, ci este consecința directă a unui sistem de relații care a ajuns atât de sus, încât oferă protecție și influență celui interesat să devină parte a lui.

Iar acum, recent, după alegerile locale de la Constanța, o altă situație interesantă a apărut,  în care numele lui Ramazan Gur apare din nou în miezul poveștii. Publicația Info-Sud-Est a remarcat faptul că după 27 septembrie, ziua în care PSD a pierdut alegerile locale în Constanța, Primăria Constanța a emis 33 de autorizații de construire pentru blocuri și hoteluri pe litoral, în beneficiul unor dezvoltatori. Printre alții, numele companiei Solid House iese în evidență.

Și astfel sistemul de relații continua să își facă simțite efectele și să-i recompenseze pe cei care știu să producă banii necesari bunului mers al lucrurilor.

Dar povestea lui Ramazan Gur este interesantă, pentru că arată cum, uneori, puterea e ieftină. Și se poate cumpăra chiar și cu măsline, dacă ești bine pregătit să le vinzi cui trebuie la momentul oportun.