Culisele pandemiei: „Dacă nu sună cineva de foarte sus, nu mai vine nimeni după tine”

Culisele pandemiei: „Dacă nu sună cineva de foarte sus, nu mai vine nimeni după tine”

În aceste zile, lupta pentru supraviețuire este, cu certitudine, principala chestiune de interes public. Autoritățile din domeniul sanitar fac față cu greu situației, iar dacă adăugăm la asta problema incompetenței profesionale a multora dintre cei care fac parte din structurile de conducere ale DSP-urilor, avem și explicația luptei tot mai încleștate pentru supraviețuire care se poartă în aceste zile. Sistemul medical e în prag de colaps în întreaga țară, medicii se plâng pe unde pot, iar personalul auxiliar se declară deja învins.

Tratamentul cazurilor grave a fost și continuă să fie un subiect tabu. Spitalele mici, de provincie, nu pot asigura asistență medicală eficientă celor care dezvoltă complicații în urma infectării cu noul coronavirus. Iar, pentru a ajunge la un spital mare, eventual din capitală, ai nevoie de intervenții. Cât mai sus…

Sunt medici care povestesc că au ajuns să fie tratați la spitalul „Matei Balș” numai după ce s-au dat zeci de telefoane, pentru că sistemul nu mai poate susține bolnavii. Cu precădere pe cei care ajung să facă forme grave.

Dacă n-ar fi fost intervenții, probabil eram mort. Am ajuns la Matei Balș, numai după ce s-a sunat pentru asta. Altfel… Și nici medicamente nu aveau cât am fost eu internat. De unele dintre ele s-a făcut rost,tot cu intervenții. Dacă nu ai pe nimeni și ești singur, în situația de acum, numai bunul Dumnezeu te poate ajuta. Și asta mi se pare drama perioadei prin care trecem„, a povestit un medic care a suferit grav în urma infectării cu noul virus.

Mai urâte sunt, însă, lucrurile care se află, în mod neoficial de la DSP-uri. Iar în județul Teleorman, situația devine mai gravă decât a fost vreodată până acum. Deși numărul de îmbolnăviri, cel puțin pe hârtie, pare rezonabil, în fapt, înțelegem de la angajații DSP-ului județean, că sistemul e deja în colaps. Aceștia mărturisesc, sub protecția anonimatului, că se tem nu numai pentru ei, dar că „mor de rușine că nu pot ajuta cu nimic„.

Dacă nu sună cineva de foarte sus, nu mai vine nimeni după tine. Asta e situația, nu mai are cine. Și la Ambulanță, și la SMURD, e la jumate personalul, și din cauza infectării și din cauză că Arafat a dat ordin să nu se mai plătească orele suplimentare.„, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un angajat.

Se pare că acum singurul pretext pentru care mai poți fi ajutat este acela că ești pe moarte.

Acum, se mai merge la testare dacă ești pe moarte sau dacă ai trei simptome, pe care le afli când suni la 112 sau DSP. Eu, personal, stau cu frică, pentru că nu am pe nimeni sus. Iar în spitalele din Teleorman e dezastru. La UPU a mai rămas un singur medic, ceilalți s-au îmbolnăvit. Nu știm cum scăpăm. În plus, nu e doar despre COVID. Acum, nu mai are nimeni altă boală. S-a uitat de cancer, ulcer, pneumonie… E groasă treaba, sună permanent telefoanele și noi murim de rușine că nu putem ajuta cu nimic.„, ne-a mai mărturisit acesta.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.