Reflexul lipsei de respect

„Pandemia se extinde pentru că oamenii nu respectă regulile, iar campania de vaccinare va eșua din cauza anti-vacciniștilor, care împrăștie conspirațiile în mediul online.” De când a început criza sanitară, nu s-a auzit decât vocea autorităților care spun, sub o formă sau alta, textul de mai sus. 

E ca și cum lucrurile ar fi putut sta cu mult mai bine, dacă oamenii ar fi procedat altfel, în diferite momente ale crizei determinate de pandemie. Dacă ar fi purtat mască, dacă s-ar fi spălat pe mâini, dacă nu ar fi mers în vacanță, dacă n-ar fi circulat cu mijloacele de transport public, dacă n-ar citi teoriile conspirației, dacă n-ar vota într-un anume fel și tot așa. Practic, vina pentru coșmarul pe care îl trăim de mai bine de un an e a lor, a oamenilor. Nu știm exact care oameni, dar e cert pentru toată lumea, că „niște oameni” ar fi putut, la un moment dat, face lucrurile diferit și astăzi n-am mai fi fost în dezastru.

Cei care au fost atenți la pandemie, atât în România, cât și în statele la care ne uităm cu un anume grad de respect și apreciere, știu că n-a fost niciodată vorba despre conduita „unor oameni”. Criza sanitară e la fel de mare peste tot în lume, cu mențiunea că unele țări au spitale în care poți intra fără panică. Știi că n-o să arzi la terapie intensivă, știi că nu iei nicio infecție nosocomială, știi că medicii vor face tot ce e omenește posibil pentru a te salva. Dar cam aici se oprește lista diferențelor dintre pandemia românească și cea din alte state, pe care le catalogăm drept „civilizate”.

Evident, peste tot în lume, și la noi cu atât mai mult, există oameni care nu au destulă educație pentru a face diferența între un text informativ și unul manipulator. Așa că teoriile conspirației au avut fanii lor. Dar asta se întâmplă în toată lumea. Acolo, însă, nu le auzi pe autorități acuzând populația. În primul rând, ca dovadă de bun simț. Autoritățile sunt, în lumea normală, slujitorii populației și, ca atare, fac tot le stă în putere pentru a nu jigni oamenii în fiecare zi. În al doilea rând, toată lumea cu mintea la locul ei știe că circulația unui virus, în condițiile în care nu ai nici măcar toate informațiile despre acesta, nu va fi împiedicată de absolut nimic.  La un moment dat, oamenii lasă garda jos. Nu din obișnuință, deși e și acesta un motiv explicabil, dar și din necesitate. Câți români își permit, până la urmă, să schimbe masca la fiecare utilizare? Sau câți își permit să se testeze cu kit-uri de teste rapide la 700 de lei cu reducere?

După ce toată pandemia s-a dat vina pe populație că nu respectă regulile, deși majoritatea ei le-a respectat constant, acum a venit momentul campaniei de vaccinare. Una care se desfășoară pe logica priorității. Medicii sunt în prima linie, trebuie să beneficieze de vaccin mai repede, apoi cadrele didactice, preoții, angajații din sistemul public și așa mai departe. Desigur, o parte importantă a acestora și-au exprimat dorința de a nu primi vaccinul. Și atunci au început iar acuzațiile la adresa „unor oameni”.

„Unii oameni nu vor să se vaccineze și asta va compromite campania de vaccinare”. Cam așa sună textul autorităților. Dar nicio autoritate nu spune că nici până acum nu s-a făcut instructajul responsabililor centrelor de vaccinare la nivelul întregii țări, nicio autoritate nu spune că oricum n-ar fi destule doze pentru întreaga populație, că refuzul de vaccinare este o ușurare pentru stat.

Singura preocupare a autorității e să acuze populația. Atât! Pentru că e singurul mod în care incompetența și-ar găsi, la nevoie, explicații. Dar, în realitate, n-a fost niciodată vina populației pentru nimic din ce s-a întâmplat în pandemie. Autoritățile n-au explicat regulile, nu s-au organizat corect, nu au folosit mesaje pe înțelesul tuturor și, mai ales, n-au dat un exemplu personal în concordanță cu regulile strigate pe un ton amenințător.

Pandemia ne-a dat multora lecții, dar, pentru noi, ca și colectivitate, a fost situația care a demonstrat cel mai bine și mai corect care este, în realitate, gradul de respect al autorităților publice din România față de români. Care au fost arătați cu degetul, amenințați cu înmormântările și blamați că s-au îmbolnăvit. Asta în contextul în care la noi pandemia s-a suprapus peste niște campanii electorale. De asta, nu avem chiar dimensiunea completă a lipsei de respect. Pe aceea am fi văzut-o la adevărata ei amploare dacă pandemia s-ar fi întâmplat în niște ani non-electorali.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.