Pe măsură ce armata ucraineană începe să desfășoare în luptă din ce în ce mai multe arme pe care le-a primit de la partenerii săi occidentali, asta având în unele cazuri un efect imediat și devastator asupra trupelor rusești, conturile pro-Kremlin de pe rețelele sociale au intensificat campaniile de dezinformare privind armamentul furnizat de Occident.
Un videoclip distribuit pe 13 iulie 2022 de un cont de Twitter neverificat, intitulat AZmilitary1, pretinde a arăta o vânzare „pe piața neagră” a mai multor arme furnizate Ucrainei de către NATO.
Clipul de 85 de secunde prezintă un Volkswagen negru cu o plăcuță de înmatriculare AA851EE, care este pusă în evidență la începutul videoclipului. Doi bărbați sunt văzuți pentru scurt timp dându-și mâna, înainte ca unul dintre ei să deschidă portbagajul mașinii și să arate ceea ce par a fi cutii cu armament.
Cei doi bărbați se salută scurt, iar vânzătorul vorbește apoi în ucraineană, în timp ce prezintă și descrie „Javelinurile și NLAWS-urile” pe care încearcă să le vândă.
Al doilea bărbat continuă apoi să inspecteze unele dintre „armele” ce-i sunt oferite, în timp ce presupusul vânzător trece în revistă prețul fiecărui tip de armă.
Videoclipul a fost publicat de un utilizator neverificat, fără vreo localizare geografică menționată sau orice alte detalii care i-ar putea spori credibilitatea.
Contul este anonim, dar apreciază zeci de postări pro-Kremlin.
Multe dintre postările acestui cont sunt capturi de ecran sau citări ale declarațiilor și comunicatelor de presă (multe care conțin informații greșite) de la oficialii și canalele militare ruse.
Deși publicația Newsweek nu a reușit să verifice videoclipul în mod independent, filmarea în sine conține o serie de detalii ce lansează automat semne de întrebare asupra provenienței și autenticității sale.
În primul rând, filmarea nu prezintă de fapt niciuna dintre armele numite, sunt vizibile doar rampele de lansare și tuburile Javelin de unică folosință, ceea ce face dificil de verificat dacă cutiile conțin într-adevăr armele pe care vânzătorul le prezintă sau dacă sunt goale.
Bărbații prezentați în videoclip vorbesc în ucraineană, dar, așa cum au subliniat un număr de vorbitori nativi ucraineni pentru Newsweek, discursul personajului principal sună „poticnit”.
Alții au observat că modul în care videoclipul este filmat și editat ridică întrebări cu privire la proveniența sa și rațiunea din spatele acestuia. Concentrarea explicită asupra plăcuței de înmatriculare a mașinii, urmată de o strângere de mână „în fața camerei”, protagoniștii fiind cei doi bărbați, ridică suspiciuni conform cărora întreaga întâlnire e o scenetă.
Plăcuța de înmatriculare, AA851EE, a ajuns la rândul ei în centrul atenției, întrucât este esențială pentru verificarea veridicității afirmației făcute de AZmilitary1, dar nu numai, potrivit căreia armele vândute Ucrainei sunt introduse ilegal în Balcani, în special în Kosovo și Albania.
Dar, după cum a descoperit Newsweek, numărul de înmatriculare al acestui vehicul este cel mai probabil fals.
WorldLicencePlate, un site web ce reprezintă un agregator pentru diferite tipuri de plăcuțe de înmatriculare din întreaga lume, arată că există mai multe tipuri (în mare parte din linii de producție diferite) care sunt comune în Albania. Cu toate acestea, cercetarea Newsweek a găsit un singur șablon ce poate fi descărcat – același format precum cel al plăcuței de înmatriculare din videoclip.
În plus, același număr afișat în videoclip a apărut de fapt în altă parte în trecut. O fotografie cu un Mercedes alb/argintiu cu același număr a fost publicată pe o pagină de Facebook în limba albaneză în iulie 2018.
Acest fapt a fost verificat de un fact-checker albanez, care l-a găsit pe proprietarul mașinii, mai precis al unui Mercedes Benz, în cadrul unei baze de date naționale a plăcuțelor de înmatriculare.
Bărbatul ar fi un profesor care a depus plângeri împotriva instituțiilor de presă care l-au adus în centrul atenției în mod eronat în relatările lor după ce video-ul a devenit viral.
Deși nu este clar dacă plăcuța de înmatriculare este contrafăcută, această chestiune, dar și alte semnale, au determinat speculațiile conform cărora videoclipul este un fals elaborat.
Unii chiar au susținut că face parte dintr-o campanie rusă de dezinformare menită să submineze scopul furnizării de arme și să erodeze sprijinul pentru Ucraina.
Acest tip de conținut înșelător ori scos din context, care vizează livrările occidentale de arme către Ucraina, pare să se fi intensificat în ultimele săptămâni.
„Grupurile teroriste Hamas și Hezbollah amenință simultan Israelul cu faptul că au primit ‘sistemele antitanc Javelin donate de NATO Ucrainei printr-o țară terță, pe piața neagră’. Bingo!”, susținea o postare, scrisă în rusă.
Dar imaginea care însoțește postarea este scoasă din context. O căutare inversă a imaginii dezvăluie că fotografia datează de dinaintea invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei.
Dezinformarea nu vine doar sub forma unui conținut fabricat, ci și prin folosirea manipulatoare a unor articole autentice, cum ar fi cel ce a fost publicat în Financial Times, intitulat „NATO și UE trag un semnal de alarmă asupra contrabandei cu arme din Ucraina”.
La scurt timp după publicare, titlul articolului a fost corectat astfel „NATO și UE trag un semnal de alarmă cu privire la riscul de contrabandă cu arme în Ucraina”. Însă, articolul fusese deja distribuit pe scară largă.
Articolul s-a răspândit rapid pe canalele și conturile pro-ruse, însoțit de denaturări ale conținutului articolului.
După cum subliniază un oficial ceh citat în articol: „Este greu să eviți traficul sau contrabanda — nu am reușit acest lucru în fosta Iugoslavie și probabil că nu se va evita nici în Ucraina”.
Autorul citează, de asemenea, un oficial american care spune că „potențialul ca armele SUA trimise în Ucraina să cadă în mâini greșite se numără printre o serie de considerente, având în vedere situația dificilă de pe teren din țară”.
Însă articolul se concentrează în mod explicit pe acest subiect ca pe o potențială problemă pentru Occident, nicidecum un fapt deja consumat, subliniindu-se faptul că oficialii și organele de securitate ale UE, în coordonare cu armata și Guvernul ucrainean, elaborează un set de măsuri pentru prevenirea sau reducerea la minimum a contrabandei cu arme, asigurând în același timp că echipamentele livrate în Ucraina sunt atent urmărite și monitorizate.
„Informația conform căreia Ucraina devine un centru important pentru contrabanda de arme nu corespunde realității”, a conchis articolul, citându-l pe Yuriy Sak, consilier al ministrului Apărării al Ucrainei, care sugerează că afirmațiile contrare „ar putea face parte din războiul informațional al Rusiei pentru a descuraja partenerii internaționali să furnizeze Ucrainei armamentul necesar pentru a obține o victorie”.
Oficialii UE au respins în repetate rânduri că ar fi îngrijorați excesiv cu privire la securitatea armelor pe care Occidentul le oferă Ucrainei.
Cu toate acestea, zeci de conturi au continuat să distribuie linkul (cu titlul original înșelător), fie capturi de ecran ale publicației, pe care le-au însoțit cu comentarii înșelătoare care reflectă o ipoteză ca fiind un fapt consumat.
„Îți amintești când oamenii au spus că sunt îngrijorați că toate armele trimise în Ucraina vor ajunge în mâini greșite? Se pare că asta se întâmplă deja”, a scris un utilizator.
„Armele occidentale furnizate Ucrainei se întorc în Europa, pe piața neagră„, a zis un alt utilizator.
Aceste exemple se adaugă la un alt tip de conținut, adesea neverificat, fără dovezi sau evident înșelător, care alimentează narațiunea despre presupusa gestionare defectuoasă a proviziilor de arme occidentale furnizate Ucrainei.
Afirmațiile conform cărora armele și munițiile NATO sunt puse la vânzare pe dark web au apărut în ultimele luni, dar, după cum au raportat alții, nu există nicio dovadă că astfel de produse au ajuns de fapt în mâinile unui potențial cumpărător.
În special, loturile de Javelin sau NLAW au apărut adesea pe piețele online obscure, aproape simultan cu mai multe capturi de ecran ce erau distribuite imediat pe canalele Telegram din Rusia, respectiv de „presa” controlată de Kremlin.
Și, conform celor descoperite de Newsweek, mai multe articole, inclusiv unul scris în albaneză de publicația rusă de propagandă Sputnik News, au fost, în mod similar, publicate aproape imediat după ce presupusul videoclip privind „vânzarea” de armament a fost distribuit pe Twitter, ca și cum oficina Kremlinului avea deja pregătită subtitrarea pentru respectivul video.
Deși acest tip de conținut viral nu este neapărat o dovadă clară de coordonare și ar putea fi explicat ca fiind o coincidență, el trebuie tratat cu o doză substanțială de scepticism – mai ales atunci când astfel de „coincidențe” încep să se adune.
Au existat puține conflicte majore de-a lungul istoriei, dacă au existat, care nu au dus și la contrabanda cu armament, motiv pentru care e puțin probabil ca Ucraina să reprezinte o excepție.
Cu toate acestea, multe dintre afirmații ori sugerează că se aceste cazuri se întâmplă deja, ceea ce nu s-a dovedit, fie au menirea de a exagera amploarea unor astfel de incidente, despre care oficialii UE și ucraineni au insistat nu sunt larg răspândite – de fapt, aliații au evaluat utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de NATO ca fiind eficientă și dăunătoare pentru trupele rusești.
Cel puțin o parte din conținutul invocat mai sus e înșelător în mod deliberat, fie fabricat în întregime, ajutând influencerii Kremlinului să propage o narațiune falsă pe perioada războiului la scară largă în plină desfășurare pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei. (sursa: Newsweek)
