Expertul a pus lupa asupra modului în care războiul și tensiunile de la nivel regional își pun puternic amprenta asupra predictibilității vieții economice, în general. Mai mult, economistul arată că războiul a anulat, practic, toate semnalele pozitive care se puteau remarca anul trecut cu privire la redresarea marilor economii.
“Organismele internaționale confirmă fragilitatea economiei mondiale, a cărei creștere se va situa în 2022 în jurul a 3%, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale. La nivelul Uniunii Europene, dependența energetică severă, dereglarea lanțurilor de aprovizionare, dar și fenomenele climatice care afectează potențialul agricol sunt factori noi de instabilitate economică. În aceste condiții, se estimează o creștere economică modestă, de doar 2,7% la nivelul întregului bloc comunitar.”, a spus Cosmin Marinescu în discursul său.
Mai mult, acesta susține că actualul context global este dominat de rate persistente ale inflației, iar criza energetică nu face altceva decât să agraveze situația și să contribuie la explozia prețurilor, fenomen remarcat de noi toți în ultimele luni.
“Astfel, mare parte din inflația globală constituie, de fapt, nota de plată a măsurilor monetare și bugetare din pandemie, la care se adaugă, în plan regional, spirala inflaționistă a războiului și a crizei energetice.”, a punctat economistul.
În ceea ce privește situația României, Cosmin Marinescu spune că vorbim despre o creștere economică de 5,8% în primul semestru, creștere generată preponderent de sectorul serviciilor, în timp ce industria stagnează sau chiar pierde din forță.
“De aici și nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investițiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiții ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuției bugetare, atât în privința investițiilor din fonduri europene, cât și a proiectelor din bani naționali. Este însă îmbucurătoare menținerea apetitului investițional extern, demonstrat de creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reușesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe – probabil cea mai serioasă vulnerabilitate macroeconomică din prezent.”
Totuși, acesta nu a ignorat nici subiectul dependenței energetice a Uniunii Europene, făcând referire la câteva soluții posibile pentru a diminua dificultățile din acest punct de vedere. Mai ales în contextul în care criza energetică afectează performanțele marilor consumatori de energie din industria auto, siderurgică sau a construcțiilor.
“Până acum, economiile și întreprinzătorii și-au testat capacitatea de răspuns la provocările diferitelor crize. O nouă abordare ar trebui să graviteze în jurul unui model de business rezilient, adaptabil și flexibil în fața schimbărilor sau a șocurilor pieței. Prin implementarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, dublate de reformele structurale atât de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate și perspective tot mai favorabile pentru investitori. De aceea, concentrarea atenției și a întregii capacități administrative spre utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a tuturor autorităților statului. Totodată, merită să intensificăm promovarea de politici pro-active de atragere și creștere a capitalului privat, atât străin cât și românesc, care să susțină dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive.”, a mai adăugat economistul.
