vineri, aprilie 26, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInstantaneu PoliticCurtea Europeană de Justiție și Ombudsmanul European, solicitate să spună dacă România...

Curtea Europeană de Justiție și Ombudsmanul European, solicitate să spună dacă România a fost discriminată prin refuzarea accesului la Schengen

Europarlamentarul Vlad Gheorghe a cerut Curții Europene de Justiție și Ombudsmanului european (un echivalent al Avocatului Poporului) să se pronunțe pe tema unei eventuale discriminări a României din cauza votului Austriei.

Problema refuzării accesului țării nostre în spațiul Schengen continuă să genereze acțiuni la Bruxelles din partea unor europarlamentari români. Unul dintre aceștia este Vlad Gheorghe, din partea grupului Renew Europe, care vrea să afle opinia Curții Europene de Justiție și Ombudsmanului european cu privire la faptul că decizia Austriei ar fi fost discriminatorie.

Europarlamentarul spune că, deși România și Bulgaria erau pregătite pentru a intra în spațiul Schengen, accesul lor a fost refuzat pe criterii ce pot fi interpretate drept discriminatorii.

Sunt discriminați românii și bulgarii lăsați în afara spațiului unic de circulație european? Am solicitat opinia Curții Europene de Justiție și a Ombudsmanului European (echivalentul Avocatului Poporului din România). Am cerut celor două instituții să se pronunțe în această speță, date fiind prevederile Articolului 2 și ale Articolului 4, alineatul al treilea din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și cuprinsul Articolelor 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

În solicitările mele am amintit CJUE și Ombudsmanului că atât Parlamentul European, cât și Comisia au decis în repetate rânduri că România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen și îndeplinesc condițiile necesare intrării în spațiul unic de circulație european. Chiar în octombrie 2022 cea mai recentă misiune solicitată de statele membre a conchis că România nu doar că respectă și aplică reglementările Schengen, ci a avut o contribuție substanțială la spațiul unic în integralitatea sa. În aceste condiții, este firesc să așteptăm opinia structurilor europene care se pot pronunța asupra corectitudinii implementării principiilor UE.

Citez aici prevederile articolelor menționate în cererile transmise instituțiilor europene:

📌Tratatul privind Uniunea Europeană, Art. 2: Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

📌Tratatul privind Uniunea Europeană, Art. 4 alin. (3): În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea şi statele membre se respectă şi se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate. Statele membre adoptă orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii. Statele membre facilitează îndeplinirea de către Uniune a misiunii sale şi se abţin de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii.

📌Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, Articolul 20: Toate persoanele sunt egale în faţa legii.

📌Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, Articolul 21: Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.”, relatează europarlamentarul pe pagina sa de socializare.

REDACTIA
REDACTIAhttps://investigatoria.ro/
Investigatoria este un site on-line de investigație, reportaje și știri cu acoperire națională, care își propune să aducă în România conceptul de “jurnalism constructiv “. Practic, el pune laolaltă problema și soluția ei, astfel încât să genereze schimbare autentică în societate. Încă de la început, publicația a abordat subiecte dificile care au avut impact nu doar la nivelul traficului, ci și la nivelul efectelor. S-au scris investigații din domeniul traficului de persoane, fraudelor din fonduri europene, spălării de bani, corupției și traficului de influență. Pe termen lung, Investigatoria își propune, așa cum susține și prin motto, să pună realitatea sub lupă și să dea un cadru inovativ de înțelegere a lumii, exact așa cum e ea: cu lumini și umbre.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare