Era Mai 2017, și SELEC, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, o organizație cu sediul în București, specializată în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, împreună cu poliția bulgară, spărgea ușile câtorva zeci de infractori. Motivul? O investigație cu nume de cod “PRATKA/VIRUS”.
Guvernul bulgar a strălucit dintotdeauna când vine vorba de tehnologie. Nu toți au avut noroc ca România cu Bitdefender sau cu (acum fostul) Gecad. Cantități imense de Windex au fost cumpărate de bulgari pentru a proteja computerele cu Windows 95. În ciuda acestor eforturi majore, hackerii reușeau fără mari probleme să culeagă datele întregii populații, să spargă serverele Agenției Naționale a Veniturilor și să fure date fiscale a 5 milioane de persoane. În condițiile în care, vă reamintim, Bulgaria are aproximativ 7 milioane de oameni. Cam cât Craiova când e concert cu Salam. Și, pentru că la ANV nu existau și date despre copii, au spart și Ministerul Educației. Bun, dar a fost suficient loc și pentru hackerii mai puțin pricepuți.
Aceștia sparg serverele vămii bulgare și fac o mică modificare. Pe scurt, se asigură că anumite firme pot importa și exporta bunuri din Bulgaria, fără să plătească nici un fel de taxă vamală. Ca să spele veniturile din această activitate, infractorii investesc firește în bitcoin. Căci n-aduce ceasul ce aduce bitcoinul. Forțați de SELEC-ul bucureștean, în 2017 polițiștii bulgari nu mai pot ignora situația care le umplea buzunarele și trebuie să treacă la arestări și popriri. Printre altele, sunt confiscați și 213 519 BTC, cu o valoare aproximativă la data confiscării de 500 000 de dolari. Ca idee, asta înseamnă aproximativ 1% din toți bitcoinii care vor exista vreodată (inclusiv cei încă ne-minați).
Partea interesantă începe abia însă în 2021, când, în timp ce ai noștri se chinuiau să fure măști chinezești din Turcia, bulgarilor le creștea bitcoinul mai abitir ca un castravete dimineața.
Pe scurt, după fluctuații de la 10 000 la 60 000 de dolari, la valoarea actuală bitcoinii respectivi sunt 6 miliarde de dolari, aproape 20% din datoria externă a Bulgariei. Dar, dacă predicțiile mai multor experți se adeveresc și bitcoinul se duce către 100 000 de dolari (Cathy Woods, fondatoarea ARKK Invest, prezice chiar 1 milion de dolari pentru un bitcoin), asta înseamnă că Bulgaria ar putea curând să își plătească întreaga datorie externă. Cum zicem noi… X să fii, noroc că ești!
Ce ar putea bulgarii să facă cu banii ăștia? Să-și plătească datoria externă, să investească în noi tehnologii, să-și îmbunătățească infrastructura, educația și sistemul medical. Dacă se dovedesc cu cap, ar putea să atragă multe investiții străine, ceea ce ar impulsiona chiar mai mult economia, plasând Bulgaria în topul celor mai bogate țări europene în următorii 10 ani.
Deocamdată autoritățile bulgare refuză să declare dacă au sau nu acești bitcoini, și dacă au vreo strategie cu ei. Poate dispar misterios, ca mașinile românilor la Nisipurile de Aur. Râdem noi de bulgari, dar în timp ce ei dau șefii Fondului Monetar Internațional noi rămânem de salată. Salată de ardei copți. Luteniță.
