Documentele consultate de jurnaliștii Rise Project indică destul de clar faptul că Daniel Horodniceanu a fost, de fapt, artizanul din spatele acestei achiziții cel puțin dubioase. Ei susțin că tranzacția imobiliară a fost decisă în doar câteva ore, în urmă cu șase ani, într-o după-amiază de decembrie. Horodniceanu și oamenii lui au reușit, în cele câteva ore, nu doar să vizioneze scheletul de beton, ci și să-l verifice și să-i negocieze prețul. Un preț uriaș, de peste 17 milioane de euro.
Curtea de Conturi, însă, a sesizat neregula și a verificat situația, concluzia fiind una deloc bună pentru procurorul Horodniceanu. Practic, procedura internă nu ar fi fost transparentă și felul în care s-a realizat achiziția ar fi avut numeroase hibe. Din păcate, în ciuda acestei concluzii a Curții de Conturi, în poveste nu s-a mai întâmplat nimic. Până acum.
„Cei trei procurori din conducerea instituției urmau să aibă birouri de câte 50 de metri pătrați fiecare, cam cât un apartament cu două camere. Anul următor, în martie 2017, Augustin Lazăr, la acel moment procurorul general al României, a primit de la DIICOT o nouă notă de fundamentare, similară cu prima. Augustin Lazăr a aprobat, în luna următoare, achiziția unei clădiri de două etaje cu prețul de 6,2 milioane de euro. Suprafața necesară structurii antimafia era estimată la 3500 – 3800 de mp. După aproape trei luni, în iulie, DIICOT primește singura ofertă care a lăsat urme în actele oficiale ale instituției.
Art Diamond Real Estate SRL, o firmă cu capital israelian, a propus o clădire de 12 etaje, cu peste 10.000 de mp, la un preț de 18,5 milioane de euro plus TVA. Era chiar construcția de pe strada Sfânta Vineri din București. Până spre finalul anului 2017, procedurile de achiziție stagnează, dar pe 11 decembrie pe masa procurorului general al României apare cea de-a treia notă de fundamentare. Clădirea propusă acum se mulează perfect pe singura oferta primită cu câteva luni mai devreme: 12 etaje și un cost aproape triplu față de cel estimat inițial. Augustin Lazăr o aprobă, iar singura ofertă scrisă primită de DIICOT devine validă. Am descoperit că în cele trei note de fundamentare au fost strecurate argumente nereale.” – explică Rise Project.
În cursul realizării anchetei jurnalistice, autorii investigației au purtat și un dialog cu procurorul Horodniceanu, dialog pe alocuri halucinant, care indică faptul că, la nivel de atitudine, pentru acesta nimic nu s-a schimbat de când a fost oprit de poliție și a demonstrat unei țări întregi că are mari probleme de raportare la lege și la propriul statut.
Reporter: Deci în primele două note de fundamentare era exprimată nevoia unei clădiri de maxim 3800 mp, cu un preț de 6.2 mil de euro. După ce DIICOT a primit oferta aceea de la Art Diamond, brusc, în a treia notă de fundamentare, era nevoie de 10.000 mp, cu 17 mil de euro. Nu s-au schimbat nevoile între timp.
Daniel Horodniceanu: Am înțeles. Dacă îmi aduc eu foarte bine aminte, cred că urmau să mai intre în clădirea DIICOT-ului, dacă v-ați uitat pe proiect să vedeți, încă vreo 150 de oameni, cred, în plus. De la poliția judiciară și niște specialiști.
Reporter: Doar că această schimbare prin acele ordonanțe de urgență prin care intrau mai mulți polițiști practic în acest braț operativ al DIICOT-ului, acele argumente sunt folosite în toate cele trei note de fundamentare. În a treia notă, în care e nevoie de 10.000 mp …
Daniel Horodniceanu: Vedeți că dumneavoastră știți mai multe decât mine, eu nu mai știu. Eu știu doar o singură notă de fundamentare, probabil că celelalte au fost după ce am plecat eu sau nu, nu știu.
Reporter: Au fost făcute în timpul dumneavoastră.
Daniel Horodniceanu: Toate trei? Și după nu s-a mai făcut niciuna, sau s-au mai făcut prin 2020, 2021? … Acolo e o descărcare făcută de Curtea de Conturi, dacă îmi aduc bine aminte, iarăși nu țin minte exact.
Reporter: Este și un raport al Curții de Conturi care zice că achiziția nu a fost făcută transparent.
Daniel Horodniceanu: N-a fost transparent. În regulă. Și care… Bun, păi scrieți treaba asta.
Reporter: Și că, de exemplu, câștigătorul a fost anunțat înainte de termenul de depunere a ofertelor.
Daniel Horodniceanu: Hm.
Reporter: Că numirea comisiilor s-a făcut cu încălcarea procedurilor interne. Practic, ceea ce spune Curtea de Conturi este că DIICOT nu și-a respectat propria procedură internă de achiziție.
Daniel Horodniceanu: Așa, am înțeles. Și ce-ar trebui făcut?
Aici puteți citi întreaga investigație a jurnaliștilor Rise Project: SCHELETUL DE BETON DIN CURTEA DIICOT
