sâmbătă, mai 25, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInvestigațiiCum a ajuns Făgetul, pădurea-simbol a Clujului, sub asaltul imobiliarilor: "Vă rog,...

Cum a ajuns Făgetul, pădurea-simbol a Clujului, sub asaltul imobiliarilor: „Vă rog, spuneți povestea Făgetului care moare…”

Făgetul e pădurea-simbol a Clujului. Sunt, însă, ani întregi de când niște priviri lacome sunt ațintite asupra ei și a pășunilor din vecinătate, iar brațul slab al autorității locale a devenit instrumentul unor dezvoltatori imobiliari, care au simțit că e loc pentru câștiguri. Și pentru toți aceștia, protejarea naturii e un moft. Există, însă, câțiva oameni care mai luptă la nivel local cu cei care vor să-și înfigă ghearele în Făget și să-l sufoce. Acești oameni, însă, au ajuns la limită și se confruntă, mai nou, pe măsură ce timpul trece și deja ticăie cel de-al doisprezecelea ceas pentru interesele așa zișilor dezvoltatori, cu presiuni destul de serioase.

De ce? Pentru că Noul Plan Urbanistic General al Ciurilei, o comună de lângă Cluj, aflată lângă aria protejată, este în curs de avizare la Consiliul Județean Cluj, după ce a fost aprobat în Comisia de Urbanism a autorității județene. Și lanțul slăbiciunilor se duce mai departe, construind o întreagă rețea de interese, care distruge, în mod tacit, sfidând reglementările europene de mediu, o zonă nu doar valoroasă din punct de vedere științific și ecologic, ci și din punct de vedere simbolic.

Planurile discrete ale autorităților locale

Din punct de vedere geografic, Ciurila este o comună situată în partea de sud-vest a judeţului Cluj, aşezată pe Dealul Feleacului, care este şi cumpăna de ape între bazinul Arieş şi bazinul Someş, coborând dinspre vârful Peana către depresiunea Hăşdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hăşdate, un afluent al Arieșului. Pe raza acestei comune, râul Hăşdate formează o salbă de cinci lacuri și sapă defileul Cheile Turzii.

Pentru mulți oameni care locuiau în Cluj Napoca, această comună a devenit o gură de oxigen în apropierea orașului, așa că mulți au început în ultimii ani să se gândească la ea ca la un eventual domiciliu, departe de aglomerație. Și pentru că cererea a existat, au apărut și planurile imobiliare. Iar în vecinătatea ariei protejate, afaceriștii au început să-și facă nu doar planuri, ci și drumuri pentru viitoarele cartiere.

Societatea civilă a aflat de planurile imobiliare care vizează zona Făgetului abia în anul 2022, deși ele erau, în fapt, cu mult mai vechi. O hotărâre a Consiliului local al comunei Ciurila din 07.02.2020 viza reactualizarea Planului  Urbanistic General pentru comuna Ciurila, cu un termen de valabilitate de 10 ani de la data aprobării documentației de către Consiliul Județean Cluj.  Nu s-a concretizat nimic atunci, pentru că nu s-au întrunit, cel mai probabil, reglementările și avizele legale.

În 2022, Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Ciurila, realizat de S.C. RAUM SRL Cluj Napoca și coordonat de arhitectul Horațiu Răcășan, în calitate de șef de proiect, ajungea cumva în zona interesului public, pentru că mai mulți locuitori din zonă au descoperit chiar pe site-ul Consiliului Județean Cluj niște intenții absolut aberante ale autorităților locale și județene de a permite construcții într-o zonă cu un potential ecologic uriaș, despre care specialiștii în domeniu susțin că ar trebui mai degrabă protejată decât valorificată economic. S-au făcut sesizări, plângeri, solicitări din partea societății civile și niște aspecte s-au ajustat. Nu cele esențiale, însă.

În 2023, Noul Plan Urbanistic General al Ciurilei a fost avizat de comisia de Urbanism a Consiliului Județean Cluj și așteaptă avizul arhitectului șef al județului, Claudiu Salanță. Totul s-a întâmplat destul de discret și probabil planul ar fi funcționat fără probleme pentru dezvoltatorii imobiliari, dacă n-ar fi existat niște oameni care, la nivel local, să facă un pic de opoziție la masacrul care se pregătește.

În următoarele zile proiectul va fi supus votului Consiliul Local și, cel mai probabil, va trece de acesta. Ce înseamnă asta? Ei bine, că intravilanul comunei se va extinde până la limita ariei protejate, ba mai mult au inclus un mini-cartier rezidențial pentru un anume fermier din zonă, cu multă influență la nivel local.

Surse din localitate susțin că, în mod ilegal și cu siguranță fără autorizații, niște gropi pentru construcții au început să fie făcute. De asemenea, sunt fotografii realizate de localnici care arată cum s-au săpat deja drumuri pentru viitoarele cartiere de locuințe. Ele se văd cu ușurință și pe Google Maps.

S-a făcut și cerere pentru o nouă arie protejată peste aceste pășuni cu o biodiversitate valoroasă, astfel încât noul plan urbanistic să nu fie aprobat în sensul actual și să se stopeze masacrarea mediului înconjurător, mai ales că în vecinătatea actualei arii protejate s-au făcut recent și descoperiri legate de existența unor specii rare, care au reușit să treacă testul rezisteței în timp din Cretacic și până în zilele noastre.

Ministerul Mediului, însă, spune că ia în calcul această variantă, dar nu s-a pronunțat încă. Iar planurile imobiliare sunt pe punctul de a se îndeplini.

Vă rog, spuneți povestea Făgetului care moare… „

Astfel a apărut o petiție publică, care a strâns până în acest moment, aproape 1800 de semnături, prin care localnici și activiști civici din zonă cer protecție pentru pădurea Făget, care ar urma să fie sufocată de construcții, pe fondul noilor reguli de construire propuse la nivelul autorității locale. Federația Coaliția Natura 2000 a cerut, la rândul său, eliminarea întregii suprafațe de intravilan propusă spre extindere în zona de sud a ariei protejate Făgetul Clujului – Valea Morii, amintind de impactul uriaș pe care aceste reglementări noi le vor avea asupra unei arii protejate și a biodiversității din zona care este în întregime coridor ecologic european.

Ne-a povestit totul despre acestea Alina Chiriac, una dintre persoanele care locuiesc în zonă și și-au asumat să lupte pentru cauza salvării Făgetului, înfruntând în ultima vreme și destule presiuni din partea celor care-și simt acum interesele amenințate.

Am făcut cerere pentru organizarea unei dezbateri publice, cerere de informații cu versiunile actualizate ale proiectului, nenumărate petiții. Unele solicitări au fost luate în calcul, adică s-a făcut dezbaterea anul trecut în iunie, au făcut unele modificări ca urmare a petițiilor pe care societatea civilă le-a inițiat, petiții care au cerut protejarea mediului, au cerut ca întâi să se extindă rețeaua de utilități pentru locuitori, să nu se extindă intravilanul atât de mult. Pe câteva lucruri le-au luat în calcul, dar după lupte imense. Am trimis cereri peste cereri, petiții la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului și, în cele din urmă, pe unele le-au respectat, dar pe cele care afectează Făgetul nu le-au scos.”

Și dacă unele solicitări au fost îndeplinite, cu altele se joacă alba neagra, apar dispar din documente și versiuni. Acesta este cazul nodului rutier la autostrada A3 și a parcului industrial monstruos construit într-o zonă turistică. Lupte imense și multă energie consumată pentru prevederi normale cerute pe care autoritățile știu clar că le vor respinge, dar nu vor să își asume respingerea pe față, vor să pară tot verzi. În ce privește Făgetul, sunt convinsă că acest act normativ PUG Ciurila cu intravilanul până la limita pădurii protejate și decizia de introducere a nodului rutier la A3 în dreptul lacurilor Ciurila vor schimba decisiv, și din păcate, ireversibil, soarta lui. E începutul sfârșitului și ultima barieră verde, ultima pădure mare și magică a Clujului va dispărea… pe tăcute, pe nesimțite…””

Alina Chiriac scrie despre planurile imobiliare instrumentate de autoritățile locale clujene de ceva vreme și pe o rețea de socializare. Felul în care o face arată nu doar cât de determinată e să lupte pentru cauză, ci și efortul pe care l-a făcut în tot acest timp pentru a opri un dezastru natural previzibil.

E important tare să nu tăcem, să știm că acum e momentul în care se mai poate face ceva și să facem. Cât putem. Vă rog, spuneți povestea Făgetului care moare… așa moare… e singura formă de a-l mai onora…

Dar cât de important e Făgetul, de fapt?

Pentru a înțelege cât de importantă este zona în care autoritățile Clujului vor să construiască cartiere de locuințe, precizăm faptul că, potrivit Ministerului Mediului, situl de importanță comunitară Făgetul Clujului a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 și extins prin Ordinul nr.46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

În 2020, Ministerul Mediului a început un nou proces pentru extinderea rețelei ecologice Natura 2000 prin desemnarea unor noi situri de importanță comunitară, extinderea celor existente și ajustarea  unor situri, ca urmare a unor solicitări incluse în proceduri de infringement  deschise împotriva României la nivel european.

Pe 22 februarie 2021 a avut loc o dezbatere publică, în cadrul căreia situl Făgetul Clujului a fost propus spre extindere, în sprijinul acestei propuneri venind și prevederile din Planul de management al sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului-Valea Morii. Astfel, extinderea sitului a fost inclusă în proiectul de act normativ.

S-a făcut, așa cum am precizat mai sus, și o solicitare de înființare a unei arii protejate separate, pe arealul pășunilor din sudul Făgetului, bazată pe argumente cât se poate de solide, dincolo de relevanța simbolică a protejării unui spațiu natural unic în România.

Echipa de biologi specialiști care a realizat studiul științific depus pentru desemnarea ariei protejate Făget Sud – Colonia Făget este compusă din Ana Szabo, Matis Attila, Annamaria Fenesi, Dorottya Sandor, Tibor-Csaba Vizauer.

Mai mult, chiar în vara acestui an, profesorul Cristina Craioveanu, de la Facultatea de Biologie și Geologie UBB Cluj, împreună cu Alina Chiriac, au descoperit în cadrul unei acțiuni de monitorizare a fluturilor din zona de pășune din sudul ariei protejate ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii, o populație de plante carnivore, mai precis Drosera rotundifolia.

Unul dintre autorii studiului științific al cererii de arie protejată Făget Sud – Colonia Făget, biologul botanist Ana Szabo, susține că acestă Drosera rotundifolia L. (roua cerului) este o “specie perenă carnivoră din familia Droseraceae, relict glaciar în flora României, răspândită sporadic în turbării cu Sphagnum. A fost identificată sub vârful Peana, la est de izvoarele pârâului Lupului, pe versantul Dealului Arinii (harta militară din 1941), într-o turbărie degradată antropic în vara anului 2023. Mărimea populației este de 15-20 exemplare. Pe lângă statutul de relict glaciar, importanța științifică deosebită a identificării, mai bine zis, regăsirii speciei este dată de faptul că specia a fost indicată ultima data de Chlnoky B. în 1927, potrivit căruia Drosera se afla într-o turbărie la sud-estul localității Feleac, deci probabil nu se referă la localizarea actuală. (…) Cea mai apropiată populație de Drosera este situată în Munții Gilăului, iar specia nu supraviețuiește în alte habitate decât turbăriile, deci probabil, în situl actual este un ultim martor al turbăriilor din împrejurimile Clujului, din timpul glaciațiunii. Merită o protecție strictă, împreună cu habitatul ei.”

În anul 2016 a fost făcut un studiu de impact al intravilanului asupra ariilor protejate comandat de primăria Ciurila, studiu în care un profesorul universitar și biologul Sabin Alexandru Bădărău spunea foarte clar că zona e plină de specii rare, care subzistă în acele tăuri deosebite din punct de vedere biologic și științific.

Am găsit în drumețiile mele în zonă și o plantă carnivoră, dar și alte specii de plante de interes conservativ, unele dintre ele susținând solul degradat de pășunatul excesiv din zonă. Acest tip de mlaștină e un habitat rar, care a fost deja afectat. Indirect, sunt afectate și habitatele care depind de ele, adică niște fluturași pe cale de dispariție și tot ce derivă de acolo. „ – susține Alina Chiriac pentru INVESTIGATORIA.

Anomaliile legale

Toate acestea nu sunt, însă, chestiuni importante pentru administrația județeană și locală, care pare să fie mai degrabă ancorată în ideea de “cadru legal”.

Am discutat subiectul cu arhitectul-șef al Consiliului Județean Cluj, Claudiu Salanță. El ne-a semnalat faptul că acest Plan Urbanistic General de acum e rezultatul a cel puțin șase variante modificate în anii precedenți. Și că la baza lui stă un Plan Urbanistic Zonal din 2006, care încă produce efecte. Astfel, dacă Agenția pentru Protecția Mediului spune public (așa cum și face) că nu e nimic de protejat acolo, cartierul de locuințe din vecinătatea Făgetului se va construi oricum, pentru că el a fost aprobat în fapt în anul 2006.

La nivel de consiliu județean, cel puțin în acest moment, sunt tot felul de adrese prin care ni se spune și că e bine, și că e rău. Din partea activiștilor de mediu am primit de-a lungul timpului, inclusiv în comisia în care s-a discutat acest Plan Urbanistic General, o serie de solicitări, din care cea mai pregnantă a fost de a corela acest proiect cu culoarul verde făcut în cadrul unui proiect la nivel european pentru animale. Ceea ce s-a și întâmplat, adică în Planul Urbanistic General s-a redus limita de intravilan în zona studiată de acest proiect și s-au făcut două culoare verzi pentru animale.

Acolo unde se solicită și există demersuri făcute, dar nefinalizate în acest moment, pentru a se mări zona de protecție a Făgetului prin declararea unei zone protejate noi, din păcate există din anul 2006 un PUZ prin care s-a introdus teren în intravilan. Din păcate, legiuitorul așa s-a gândit de-a lungul timpului, deși eu nu pot să fiu de acord cu el, și a spus că un PUZ care a fost aprobat în anul 2006 va produce efecte până când se va face tot ce s-a stabilit în 2006. Ori acolo acesta este cazul, iar acum la nivel de PUG s-a preluat acel PUZ aprobat în 2006.

Marea majoritate a mail-urilor pe care le-am primit, în afară de câteva primite de la ONG-uri de mediu, vin de oameni care ne spun că aprobăm acel PUG, pentru că el clarifică tot felul de lucruri. PUG-ul acesta este acum în versiunea a șasea sau a șaptea și propunerea de la care s-a început era cu câteva zeci de hectare mai mare decât este astăzi. Deci intravilanul s-a diminuat mult față de ce era inițial.

Chiar astăzi, acest ONG, Natura 2000 de la Brașov ne-a cerut în acest an să anulăm ceva autorizații de construire emise pe motiv că nu au aviz de mediu. Legea astăzi nu impune aviz de mediu pentru case, dar, cu toate astea, în acea zonă, pentru că știam că este o zonă sensibilă am cerut avizul de mediu și l-am obținut, pentru că APM zice că nu are ce să protejeze acolo. Și nu noi stabilim dacă acolo e zonă protejată sau nu, ci APM. Dacă ei nu au astăzi cadrul să protejeze acea zonă, eu nu am ce să fac. Și nici nu pot să cer avize în plus, pentru că legea mă va sancționa pe mine că cer avize în plus. S-a mers în instanță cu solicitarea de suspendare a acestor autorizații de construire, astăzi mi-au comunicat colegii de la Juridic că instanța s-a pronunțat și a respins solicitarea lor, ceea ce confirmă că actele care s-au emis sunt în regulă.

Indiferent dacă se aprobă sau nu PUG-ul, acel cartier de locuințe din zona aceea este aprobat din 2006. Deci nu e de azi, e din 2006. Eu sunt în Consiliul Județean din 2014, am ridicat această problemă când a apărut  acea documentație de urbanism, am discutat cu colegii meu juriști, mi-au spus că nu am cum să nu le dau avizul. Eu am vrut. N-am putut. Pentru că nu am cadrul legal să resping așa ceva.” – a mărturisit arhitectul Claudiu Salanță pentru INVESTIGATORIA.

Și e adevărat ce spune arhitectul-șef. Într-un răspuns transmis unui ONG care luptă pentru protecția Făgetului, Agenția pentru Protecția Mediului susține că nu e nevoie de o evaluare de mediu în zona menționată, pentru că PUG-ul nu încalcă niciuna dintre legile de protecție și au precizat că “se intenționează îmbunătățirea zonelor degradate cu parcuri industriale”. Aiuritor de-a dreptul, deși trăim în România și ar fi trebuit să fim deja învățați cu aberațiile.

Interesele imobiliare și suspiciunile care planează asupra autorității locale

O chestiune care e cel puțin discutabilă e aceea că din Comisia de Urbanism a Consiliului Județean Cluj face parte și Alin Tișe. Pentru că Tișe nu e doar președintele Consiliului Județean Cluj, ci și dezvoltator imobiliar asumat.

În declarația sa de avere pe anul 2022, Alin Tișe declară acțiuni sau părți sociale în câteva societăți comerciale al căror obiect de activitate este domeniul imobiliarelor. Vorbim despre Central Business Plaza SRL, Central Investment Plaza SRL și 2 TS Properties SRL.

Există în presa locală mărturii despre felul în care Tișe ar forța avize în această Comisie de Urbanism și e absolut firesc să te întrebi că, și dacă nu e ilegal, implicarea lui în luarea deciziilor în domeniul urbanismului, el fiind dezvoltator imobiliar, nu e cel puțin stranie.

Și au existat și în privința situației din Ciurila speculații legate de anumite interese imobiliare pe care Alin Tișe, în calitatea sa de președinte al autorității județene și de factor decizional în Comisia de Urbanism, le-ar putea avea în zonă.

Pentru a nu da noi propriile interpretări ale situației, l-am întrebat chiar pe Alin Tișe cum stau, mai exact, lucrurile și dacă se poate aduce în discuție un interes al său sau al unor eventuali parteneri de afaceri în domeniul imobiliar  care și-ar dori să facă bani din construcții în zona Ciurila.

Tișe a fost extrem de volubil pe marginea subiectului și ne-a spus că oricum decizia finală se joacă pe terenul Primăriei Ciurila, iar PUG-ul avizat în Comisia de Urbanism este mai degrabă restrictiv pentru dezvoltatorii imobiliari, pentru că, de exemplu, el nu permite construcția de blocuri.

Primăria din comună poate să aprobe prin hotărâre sau nu acest plan urbanistic. Nu e nimic obligatoriu, noi ne dăm un aviz consultativ, ca și autoritate județeană, fix pe lege. De aici, autoritatea locală poate să admită sau să respingă PUG-ul, iar cei nemulțumiți de PUG după ce se parcurge toată etapa asta pot să-l atace în instanță. Dacă se încalcă aria protejată, dacă se încalcă protecția nu știu cărei specii, dacă sunt acolo în zonă nu știu ce animale și n-am ținut noi cont de ele, dacă mediul care a dat aviz a greșit, dacă ISU a greșit, etc. Acest PUG a fost avizat de toate instituțiile abilitate până a ajuns la noi. Noi dăm numai aviz urbanistic, strict pe partea de construcții. Pentru partea de mediu, PUG-ul are deja aviz de la toate părțile abilitate și a fost făcut de un proiectant plătit de primăria respectivă, a obținut avizul inclusiv de la Ministerul Dezvoltării după vreo 10 ani și acum Consiliul județean pe partea urbanistică trebuie să se pronunțe. Noi  dăm un aviz în Comisia de Urbanism, iar de aici pleacă la Consiliul Local al primăriei respective.” – a declarat Alin Tișe pentru INVESTIGATORIA.

Despre suspiciunile care planează asupra propriilor sale interese imobiliare și pozitia favorizată în care se găsește la nivel public, Tișe susține că, dacă le-ar fi avut, le-ar fi declarat, pentru că el e un afacerist asumat și un politician care nu se teme să facă afaceri.

“Mi-ar plăcea să dețin terenuri fără număr în tot județul”

Dacă ar  fi să am interese imobiliare, înseamnă că acest PUG despre care vorbiți dumneavostră ar fi trebuit să mă favorizeze pe mine. Cam asta e ideea? Atunci ar trebui să existe undeva ceva neaprobat pentru mine și firma mea pe care eu vreau să aprob prin acest PUG. Dar acest PUG interzice anumite construcții. Și cum aș putea eu să mă avantajez pe mine?

Din punctul meu de vedere, ce pot să vă spun e că eu derulez în județ printr-o firmă pe care mi-am asumat-o construcții imobiliare, dar nu la nivelul la care se vorbește și nu peste tot, așa cum se vorbește. Mi-am asumat, în calitate de președinte al Consiliului Județean, acest statut de asociat în firmă de construcții, pentru că legea ne permite, iar ceea ce fac și este transparent știe toată lumea. Eu am o clădire pe care am construit-o în oraș și construiesc o altă clădire tot în oraș.

Legat de Sălicea (unul dintre satele din Ciurila), acolo nu sunt implicat, pentru că nu am cu ce să fiu. Acolo e un PUG care restricționează construcțiile în Sălicea. De exemplu, nu aprobăm construcția de blocuri. Dar mi-ar plăcea să dețin terenuri fără număr în tot județul, dobândite legal. Să am 100 de parcele de teren în Sălicea, 1000 în Cluj, 10.000 unde vreți dumneavoastră, pentru că eu consider că un om politic care poate să își demonstreze capacitatea managerială este demn de a fi încurajat să ocupe funcții publice, atâta timp cât își dobândește independența financiară din afaceri curate. Cum se întâmplă în toată lumea.” – a mai punctat Alin Tișe în exclusivitate pentru publicația noastră.

Amenințările

Ne întoarcem, însă, la Alina Chiriac. Numele ei este deja foarte cunoscut la nivelul autorităților județene și locale din zonă, pentru că, de fiecare dată când am întrebat despre problema Ciurilei și a construcțiilor imobiliare care se pregătesc acolo, ni s-a vorbit despre solicitările și petițiile ei.

Recent, Federația Coaliția Natura 2000 a dat în judecată Consiliul Județean, Primăria Cirlia, APM, ANANP, Trust Invest și DGASPC pentru niște autorizații de construire de case pe care le-au dat în zona aceea și pentru un PUG pe care l-au făcut și aprobat pentru case sociale pe o parcelă care e suprapusă efectiv pe pădurea Făget. Demersul nu a fost încununat de succes, cel puțin deocamdată, la etapa de suspendare, pentru că urmează  judecata pe fondul cauzei, adică anularea actelor, dar, în mod cert, eforturile pe care Alina Chiriac le face pentru a salva zona a generat și presiuni.

Mesaje stranii primite de la cei care vor construi mini-cartiere rezidențiale în zonă, tentative de otrăvire a câinilor pe care îi deține și alte forme de presiune, mai mult sau mai puțin asumate, sunt doar o parte a problemelor semnalate de aceasta. Vom reveni, însă, asupra subiectului, pe măsură ce lucrurile vor evolua la nivel local și vor începe construcțiile imobiliare propriu-zise.

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescu
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img
spot_img

Articole Populare