Mugur Isărescu, istovit și fară co…feină

Mugur Isărescu, istovit și fară co…feină

Domnul Guvernator nu mai bea cafea… se plânge că de câte ori încearcă să bea îl doare un ochi. Noi îi recomandăm să își scoată lingurița din ceașcă.

Domnule Isărescu, recomandați ceai de tei… Dar, cafeaua, de la înălțimea băncii centrale, mai știți cum și-o iau românii? Și-o iau… foarte în serios. Guvernatorul BNR din ultimii 30 de ani și-a petrecut vremea viguroasă a tinereții pe Beatles. „Latte be! Latte be!” încă mai fredonează dânsul câteodată. Dar în ultimul timp… „Ceai de tei, Ceai de tei”. Infuzia de tei generează somnolență și, dacă nu e un mit, cam taie din potență. Dar la vârsta dânsului, asta nu mai e o problemă.

Însă pentru cei mai tineri… Știți care-i cafeaua la modă anul ăsta? Double Depresso… Filtre de cafea nu mai avem oricum că le-am purtat în loc de măști vreo doi ani. Doar presiunea necesară la espresso o înțelegem. E cald afară, posibil radiații, nu mai bem americano, bem un russianno cu multă gheață și îndulcit un pic cu bayraktar turcesc. C-așa e-n tenis.

Cum e să te trezești într-o zi, la serviciu, că vine șefu’ și-ți spune: „Azi ți-am tăiat salariul cu 14%”. Pai de ce boss? N-am muncit cum trebuie, am făcut vreo greșeală?

„Nu, tu ai muncit din greu. Noi, costumele. ne-am încurcat și n-am făcut ce trebuia așa că tăiem din salarii”.

Boss, jobul tău nu e responsabilitatea mea. Eu am făcut munca mea… tu ți-ai făcut-o pe a ta? Nu că-ți vine să-i dai un șut în co..feină?

„Eee, dacă nu eram eu, acum îți tăiam 20% din salariu, nu doar 14%”. Păi… care e jobul tău jeffe? „Stabilitatea monetară” și „prosperitatea economică” sunt în general mandatul oricărei bănci centrale. Stabilitatea monetară înseamnă „stabilitatea prețurilor” și „protejarea valorii monedei țării”. Nu era jobul tău să ai grijă de inflație?

Un căpitan de vas nu are de fapt chiar atât de muncă. Vasul plutește și singur, pui destinația pe computer, la motoare sunt ingineri, totul merge aproape de la sine. Doar când vine furtuna, talentul căpitanului de vas face diferența. Un căpitan bun miroase furtuna încă înainte de primul nor, simte schimbările de presiune atmosferică pe timpan. Un căpitan capabil știe cât de mari vor fi valurile de când vede primii nori negri la orizont. Când cade barometrul, un căpitan bun face orice, dar nu le dă la mateloților ceai de tei cu bromură.

Banca națională întâi a negat că pachetele de bani injectate în economie ar crea inflație. După care.. că e tranzitorie. După care, să vezi că nu mai e tranzitorie. Dar nu vine furtuna, că e soare. Că sunt niște nori la orizont, dar trec ei repede. Cumva, ne trezim în cea mai violentă furtună din ultimii 20 de ani și noi încă nici n-am ridicat pânzele. Hai să mai ridicam dobânzile cu 0,5%, mai zicem noi în luna mai, când asta trebuia început în noiembrie anul trecut. Un pic cam târziu, un pic cam puțin. Tot mateloții de rând săracii se luptă cu furtuna, cu valurile, cu frigul care intră-n oase încercând să ridice pânzele, să salveze corabia. Căpitanul, de la adăpost, explica că din Siberia vine frigul. El a făcut tot ce s-a putut… Nu-i nimic, că și salariile au mai crescut.. pai prieteni, creșterea salariilor înseamnă o noua sursă de inflație – ca să-și permită salariile mai mari firmele trebuie să crească prețul bunurilor și al serviciilor pentru a-și menține profitabilitatea. Iar pe altă parte, mai avem puțin și numărul de șomeri e dublu față de 2018.

Dacă credeți că managementul inflației nu e fezabil, că sunt cauze externe uitați-vă la Ungaria. Inflație 9.5%, creștere salarii 30%. Și la alții e furtună, nu zic nu, dar 14% inflație e mai mult decât în majoritatea țarilor uniunii europene. Nu zic să ne comparăm cu Franța 4.8% sau Germania 7.4%, dar cu Ungaria 9.5%, sau Polonia 12.4% comparațiile sunt legitime și foarte în defavoarea băncii centrale românești. Mai avem puțin și suntem la același nivel de 16% ca Ucraina și Rusia, țări în plin război.

Acest canal psiho-social al anticipațiilor, exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a adăugat guvernatorul BNR. Ne spune doar că anul asta mâncăm cu 14% mai puțin, că stam cu 1,4 zile mai puțin în vacanța de 10 zile din Thassos. Că plătim dublu la pompă și electricitatea a luat-o razna. Și prețul mâncării iarna asta, fără cerealele din Ucraina si Rusia? Împreună furnizau cam 30% din grâul planetei…

Dar să nu ne impacientăm… Al nostru vârstnic căpitan băut-a ceai de tei. Măsuri luate târziu de o bancă centrală somnolentă, impotentă… fără co-feină, cu un guvernator depășit de situație pe care însă îl deranjează agitația. Parcă trăim un „deja-brew”, cum zic francezii, cu al lor 4.8%. Domnule Isărescu, românii nu au problema cu cafeaua… au o problemă fără ea.

 

Figura 1. Inflatia in Europa, exemple. Sursa: tradingeconomics.com

Country

Last

PreviousReference date
France 4.84.522-Apr
Italy 6.26.522-Apr
Ireland 76.722-Apr
United Kingdom 76.222-Mar
Austria 7.26.822-Apr
Croatia 7.36.322-Mar
Germany 7.47.322-Apr
Euro Area 7.57.422-Apr
European Union 7.86.222-Mar
Spain 8.39.822-Apr
Belgium 8.318.3122-Apr
Hungary 9.58.522-Apr
Netherlands 9.69.722-Apr
Greece 10.28.922-Apr
Bulgaria 12.41022-Mar
Poland 12.41122-Apr
Romania 13.7610.1522-Apr
Czech Republic 14.212.722-Apr
Ukraine 16.413.722-Apr
Russia 16.79.222-Mar

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.