Nu e ușor să obții în mod corect și transparent gestiunea unui fond de vânătoare în România. Și asta pentru că se vor găsi întotdeauna niște oameni-cheie în ministerul de resort care vor identifica modalități de a le atribui unor asociații de vânătoare cu relații politice, chiar și dacă asta înseamnă încălcarea unei sentințe judecătorești. Iar în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor există cel puțin două personaje-cheie care pot face ca miracolele să se întâmple peste noapte, fără explicații și fără drept la replică. Astăzi vom afla povestea lor.
Cazul fondului de vânătoare nr 15 Căldări din Vrancea este doar un exemplu de încălcare a legii în favoarea unei asociații de vânătoare cu anumite conexiuni în lumea influențelor politice. Faptele au fost expuse de INVESTIGATORIA în prima parte a acestei investigații, iar astăzi vom vedea care sunt oamenii care permit aceste abateri de la litera legii, făcând precizarea că identificarea lor s-a făcut cu ajutorul semnăturilor din documente.
În același timp, precizăm încă de la început că publicația noastră a solicitat, în baza legii 544 privind accesul la informațiile de interes public, explicații cu privire la modul în care Asociația Cinegetică Dacia a primit un fond de vânătoare care nu putea fi scos la licitație, de vreme ce o instanță a decis suspendarea procedurii pe motivul nerespectării legii. Nici până la momentul publicării acestui material, Ministerul Mediului nu ne-a dat un răspuns în acest sens.
Oamenii din culise: Robert Szep
În documentele care au perfectat organizarea acestei licitații peste lege și sentințe judecătorești există două semnături: cea a secretarului de stat Robert Szep și cea a secretarului general adjunct din Ministerul Mediului, Teodor Dulceață.
Ambele sunt personaje extrem de interesante, deși nu au făcut prea des obiectul interesului public. Cei doi au conexiuni politice foarte puternice, care le-au asigurat mereu locuri de muncă bine plătite și posibilitatea de a face bani mulți cu puțin efort. Despre ambii se știe în Ministerul Mediului că sunt oamenii care fac cărțile.
Ba chiar despre Dulceață se spune că a fost ministrul de facto al ministerului pe vremea când Costel Alexe ocupa în mod oficial fotoliul respectiv. Dar, dincolo de ce se spune despre cei doi, e cazul să vedem cine sunt aceștia și cu ce se ocupă atunci când nu organizează licitații peste litera legii.
Robert Szep, cel care a semnat referatul de adjudecare al acestei licitații ilegale, este un nume cunoscut cititorilor INVESTIGATORIA, pentru că e cel care a prezentat public, în numele Ministerului Mediului, ordonanța prin care s-a dat liber la uciderea urșilor în România.
Prezență discretă, Robert Szep este un personaj căruia ar trebui să i se acorde mai mută atenție, de vreme ce angajați ai Ministerului Mediului îl cunosc ca pe un individ care face cărțile în multe dintre situații. Mai mult decât atât, el a demonstrat de-a lungul vremii că se pricepe să facă jocurile unor grupuri de interese și s-a manifestat ca parte a unui astfel de grup în câteva situații punctuale.
Szep a fost desemnat în 2018 de nimeni alta decât Viorica Dăncilă să exercite atribuțiile comisarului general, cu rang de secretar de stat, în cadrul Gărzii Naționale de Mediu. Fiind prieten bun cu unul dintre consilierii personali ai lui Tanczos Barna, ușile ministerului i s-a deschis larg și i-au permis să se implice pe niște subiecte destul de delicate. De pildă, Szep coordonează direcția care se ocupă cu managementul cinegetic, deși acesta se afla până acum în coordonarea secretarului de stat de la păduri. Tanczos Barna, Robert Szep și Fodor Jozsef-Tamaș și-au făcut o miză personală din modificarea legii 407/2006, practic legea vânătorii și protecției fondului cinegetic.
De ce? Pentru că rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice facilitează atribuirea lor către clientela politică, dar mai ales către proprietarii care dețin mai mult de jumătate din suprafața fondurilor cinegetice, proprietari care, în mod foarte convenabil, sunt localizați în județele preferate ale inițiatorilor modificării legii, mai precis Harghita, Covasna și Mureș.
Declarația de avere din 2021 a lui Robert Szep nu indică faptul că avem de-a face cu un om foarte bogat. Nu deține terenuri și are un apartament în Bălan, donat și acela fiului său, precum și un autoturism Opel Agila din 2001. În 2018 a cumpărat și un Huyndai Kona, care nu apare în declarația de avere din 2021, dar e specificat în cea de anul acesta.
Totuși, comparând declarația de avere a lui Szep din 2021 cu cea din 2022, vom vedea că situația lui financiară s-a îmbunătățit considerabil. Astfel, în 2021, Szep era destul de dator instituțiilor bancare. Avea de achitat aproape 190.000 de lei pentru un card de credit obținut în anul 2000 și 800 de lei pe un card de credit din 2014. În 2022, însă, observăm că Szep are deja depozite bancare și nu mai are datorii. În toată această perioadă, el a reușit să plătească vechile datorii și să pună deoparte aproape 42.000 lei într-un cont și 256.000 în altul.
La venituri, însă, Szep stă destul de bine. De la Ministerul Mediului încasează anual 107.090 lei. Însă, în calitate de șef lucrări la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc încasează peste 79.000 de lei pe an, în calitate de director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc obținea în 2021 peste 77.000 lei pe an, (anul acesta încasând un pic peste 12.000 lei), iar în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al ICDCRM rotunjea veniturile familiei cu vreo 8000 de lei pe an în 2021. Din consiliul de administrație al Administrației Naționale de Meteorologie, lui Szep îi mai revin aproape 50.000 pe an, iar de la EXPLOATARE SISTEM ZONAL PRAHOVA SA mai încasează 37.000 de lei pe an. Se mai adaugă aici și alte comitete și comiții, de unde încasează sume modeste anual.
Și soția, Brigitte e activă tot în domeniul turismului și administrației mediului înconjurător, ea încasând de la Administrația Parcul Cheile Bicazului-Hășmaș un salariu de peste 41.600 de lei pe an.
Ne vom opri puțin asupra Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc, unde Szep era în 2021 director.
Am verificat activitatea institutului în cursul anilor trecuți, ani în care Szep nu era om cheie la Ministerul Mediului. Două proiecte încheiate legate de obținerea unor noi soiuri de cartofi, iar până în 2015 (ultimul an în care Institutul și-a publicat balanța de venituri și cheltuieli) nu se putea discuta despre vreun profit, ci mai degrabă de pierderi.
Contractele erau și ele pe zero.
Totul s-a schimbat în mod miraculos după ce Szep a devenit secretar de stat. În prezent, Institutul derulează proiecte mari în parteneriat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (“Implementarea de măsuri de conservare pe teritoriul Natura 2000 ROSCI0090 Harghita Mădăraş” cod smis 136437 și “Restaurarea zonelor umede și turbăriilor din Regiunea de Centru – RePeat”), primul în valoare de 23.757.354,81 lei și al doilea în valoare de 4.218.620,37 lei.
Teodor Dulceață, adjunctul cu lipici la funcții
Celălalt personaj-cheie din culisele licitației ilegale despre care am relatat în prima parte a investigației este Teodor Dulceață, secretar general adjunct în Ministerul Mediului și un personaj foarte interesant, în general.
De fapt, este o adevărată delectare să-i citești CV-ul. La nici 40 de ani, în parcursul profesional al acestuia figurează o mulțime de funcții publice (cum altfel?), toate extrem de importante. De altfel, o pagină de CV nu poate cuprinde toată experiența sa profesională, una extrem de variată, căci se pare că personajul se pricepe la toate.
Astfel, Dulceață și-a început cariera ca și consultant financiar, a devenit preparator universitar la Universitatea Transilvania, Brașov și apoi consilier în Cancelaria Primului Ministru. Devine consilier în Secretariatul General al Guvernului și în anul 2009 ajunge consilier în Departamentul de Luptă Antifraudă. În 2011 deja demonstrase că are calități, așa că a fost avansat în funcția de director adjunct în Direcția de Control a Departamentului de Luptă Antifraudă. De aici a ajuns la Ministerul Mediului, apoi s-a mai întors o vreme la DLAF și, după o scurtă perioadă de secretar general în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, s-a întors la Mediu, unde pare să prospere.
Vă veți întreba de unde a răsărit atâta competență și cum se poate ea manifesta într-un singur individ? Ei bine, Dulceață este cunoscut în mediul politic și administrativ drept finul Noricăi Nicolai.
Numit de Nicolae Ciucă în poziția de secretar general adjunct al ministerului Mediului, despre Dulceață se spune că, pe vremea când ministerul era condus de Costel Alexe în mod oficial, el era cel care ținea cu adevărat frâiele instituției. Și se spune că, în continuare, o face, ceea ce îl cam deranjează pe Tanczos Barna.
Deși tânăr, Dulceață are o avere considerabilă, compusă din patru terenuri intravilane în București și două apartamente, ultimul cumpărat în 2020. Ce e drept, nici veniturile de la Minister și din Consilii de Administrație nu sunt modeste.
Astfel, Dulceață încasează anual un salariu de 121.569 RON, de la Administrația Fondului pentru Mediu își rotunjește venitul cu 11.682 RON pe an, iar de la Asociația Forestierilor din România iese pe plus cu 49201 RON. Desigur, nu uităm nici Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, de unde mai încasează 13452 RON.
Toate aceste detalii se pot găsi în declarația de avere pe anul 2022 a secretarului general adjunct al Ministerului Mediului.
Revenind la licitația organizată în ciuda unei sentințe judecătorești pentru un fond de vânătoare din Vrancea, pus pe tavă Asociației Cinegetice Dacia, al cărei profit merge în buzunarele fostului director al Gărzii Financiare, Sorin Florea, cel luat în vizor de DNA într-un dosar de luare de mită în care este implicat și Sorin Blejnar, trebuie spus că documentul prin care Ministerul Mediului arată că a luat la cunoștință de suspendarea licitației este semnat de Teodor Dulceață.
Ca atare, Dulceață își asumă prin semnătură suspendarea procedurii pentru acel fond de vânătoare. Numai că Ministerul a ținut licitația, iar adjudecarea a fost semnată de Robert Szep.
Vânătorii ne spun că asociația lui Sorin Florea, favorizată de Ministerul Mediului când participă la licitații pentru fonduri de vânătoare, face cam tot ce vrea. Există fotografii cu angajați ai Asociației în care apar arme cu amortizor (vezi foto principal). În vânătoare, potrivit legii, aceste arme nu sunt legale și nu pot fi folosite. Dar ce mai contează o abatere de la lege, când există o paletă atât de variată de situații în care legea n-a avut pentru nimeni vreo urmă de relevanță?
